Cu Isus și totuși… fără El!

Am întâlnit câteva paradoxuri foarte ciudate in Evanghelii. Le voi enumera, lăsând cititorul să le aprofundeze.

1. Să te iubească Isus și totuși să pleci de le El pentru totdeauna (tânărul bogat)

2. Să îl aștepți pe Isus și totuși să fii întâmpinat de o ușă închisă (fecioarele neînțelepte)

3. Să te spele Isus pe picioare și totuși să mori necurat (Iuda Iscarioteanul)

4. Să mori împreună cu Isus și totuși să n-ai parte de prima înviere (tălharul de pe cruce)

Ca și o paralelă amintesc căteva paradoxuri ce ni s-ar putea întâmpla noua:

1. Să ai carnet de membru in adunare și totuși să nu-ți fie numele scris in Cartea Vieții

2. Să cânți în cor aici și totuși să nu ajungi să cânți in corul ceresc.

3. Să cânți in fanfară aici și totuși să nu auzi sunetul trâmbiței la răpire.

4. Să fi purtat cele mai moderne costume în fiecare duminică dar să nu ai haina de nuntă.

Nu sunt pesimist. Dar cred cu tărie că dacă nu ne pocăim cu sinceritate, titlul acestei schițe poate fi o realitate tristă pentru oricare dintre noi.

Filipeni 2:12 “Astfel, dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea.”